Acum doi ani, am fost în vacanță la Centrul Ecvestru Dracula Danes, de lângă Sighișoara. Acolo, ne-am îndrăgostit de cai. Nu era zi să nu mergem la grajduri și să-i admirăm.
Sunt niște animale absolut fabuloase, care îți transmit enorm de multă energie și bucurie. De fiecare dată când se ivește ocazia, îi duc pe băieți să vadă caii sau să călărească ponei.
Am vrut să aflu mai multe despre echitație și copii, astfel că am vorbit cu Ozana Moraru, un cunoscut chirurg oftalmolog, pasionat de echitație, care a pus bazele propriei baze ecvestre. Ozana Moraru a dezvoltat foarte mult acest domeniu în România, prin concursurile și spectacolele pe care le organizează la Equestria.
Aceasta mi-a răspuns la câteva întrebări legate de echitație, în speranța că tot mai mulți părinți vor conștientiza beneficiile acestei activități asupra dezvoltării fizice, psihice și emoționale a celor mici.
1.De ce și-ar îndrepta un părinte copilul către echitație? Ce abilități dezvoltă echitația într-un copil?
În primul rând, e important să învățăm copiii să practice un sport, pentru sănătatea lor fizică și psihică. Aș recomanda părinților să-și îndrume copiii către echitație, pentru că aceasta presupune o relație între copil și cal sau ponei, relație care poate deveni rapid una de prietenie și chiar de iubire – lucru atât de important a fi dezvoltat în perioada copilăriei!
Un al doilea motiv ar fi numeroasele beneficii pe care practicarea echitației le poate aduce copilului: pe lângă o dezvoltare frumoasă a musculaturii spatelui, coapselor și brațelor, dezvoltă și echilibrul fizic, dar și psihic; un copil (dar și un adult) învață să fie mai comunicativ, mai calm, mai responsabil, mai iubitor și să relaționeze mai bine cu cei din jur; de asemenea, practicată și la nivel de competiție, echitația te învață și să iei decizii rapide, să-ți păstrezi calmul, concentrarea și luciditatea în situații-limită.
Prietenia și grija față de un animal fac minuni
2. Ce avantaje are acest sport în fața altora?
E vorba în primul rând de dezvoltarea unei relații speciale de parteneriat, care implică o comunicare aparte între cei doi, în care unul “dictează”, dă comenzi, iar celălalt le respectă și le execută, dar nu forțat, sau de frică, ci în deplina dorință de a le respecta, datorită încrederii pe care o câștigă în partenerul care dă aceste comenzi.
Acest raport de subordonare presupune, în același timp, și o responsabilitate din partea celui care “conduce”, față de cel ce se lasă “condus” și îndrumat. În niciun alt sport nu întâlnești o asemenea relație specială între parteneri: aparent de acceptare sau chiar subordonare, de fapt, de înțelegere și prietenie.
3. De la ce vârstă este indicat să începi acest sport?
Nu e o anume vârstă de la care să indicăm acest lucru. Poți începe călăria și la vârste adulte, dar pentru copii, cam după cinci-șase ani se poate începe o învățare și practicare propriu-zisă a acestui sport. Mai devreme de această vârstă pot fi plimbări călare pe cai mai mici sau pe ponei, cu un instructor care să plimbe calul la lesă.
Cum alegem calul pentru copil?
4. Lecțiile de echitație se fac pe același cal mereu, sau nu contează acest aspect?
Ca idee generală, e bine să schimbi caii, ca să vezi diferențele și să poți fi, ca elev începător, pus în fața acestora. În momentul în care elevul învață sau chiar stăpânește, teoretic și practic, noțiunile de bază, se recomandă – în măsura posibilităților – ca elevul să aibă propriul cal – de aici începând adevăratele progrese în domeniul echitației, precum și dezvoltarea relației speciale despre care vorbeam mai devreme.
5. În funcție de ce criterii se alege un cal sau altul pentru un anumit copil?
Când vorbim de cai de școală, deci pentru lecții de călărie într-o școală de echitație, ne orientăm spre cai mai experimentați, care să știe să-și facă treaba chiar și cu un începător în spate și, mai ales, să fie cuminți.
Dacă vorbim despre un cal pe care părinții vor să-l cumpere copilului, aici sunt mai multe criterii, între care primează cumințenia și experiența calului, dar și o anumită potrivire între acesta și copil, care nu poate fi dezvăluită decât după câteva ședinte călare împreună.
Echitația presupune cunoașterea unor reguli esențiale
6. Care sunt regulile de bază în ceea ce privește comportamentul în preajma unui cal?
Lângă un cal trebuie să te porți cu blândețe, să vorbești cu voce joasă și caldă, când e în boxă să-l abordezi vorbindu-i prietenește, mai ales când e cu spatele la tine; o regulă de bază este să nu treci prin spatele lui niciodată, indiferent unde se află calul, mai ales dacă îl iei prin surprindere și nu-i vorbești, ca sa-ți recunoască vocea înainte de a fi surprins.
7. Care sunt riscurile pe care un copil și le asumă atunci când se apucă de echitație?
Copilul nu-și asumă niciun risc, pentru că nu poate fi responsabil – pentru asta sunt responsabili părinții, ei având capacitatea de discernământ și de înțelegere. E vorba, în primul rând, de accidentări fizice, cauzate de posibila cădere de pe cal, mai ales la început, până se învață și se stăpânește echilibrul călare.
8. Există probleme de sănătate care ar putea împiedica un copil să se apuce de echitație?
Nu altele decât pentru practicarea altor sporturi, dacă medicul a decis asta pentru un copil.
Performanța se obține cu lecții de echitație zilnice
9. În cazul în care copilul devine pasionat de acest sport și vrea să facă performanță, care sunt variantele optime pentru el? (tabere, antrenamente speciale, competiții etc?)
Atingerea performanței pentru un copil înseamnă în primul rând să aibă propriul cal, sau chiar mai mulți, înseamnă ore de echitație zilnice, nu sub forma unor tabere, ci continue, sub îndrumarea unui antrenor, în condiții bune de antrenament (o baza hipică de calitate, cu condiții foarte bune pentru cai și sportivi). Și mai înseamnă și participări la diverse concursuri, care să-i asigure o experiență competiționala copilului. Toate acestea implică și un efort material susținut din partea părinților.
10. Există un echipament obligatoriu? Care este acesta?
Da, există un echipament obligatoriu: pantaloni speciali de călărie, mulați pe picioare, cizme sau ghete cu jambieri și, în primul rând, toca pentru protecția capului; tricoul, puloverul sau geaca de deasupra nu trebuie neaparat să aibă o anume formă, dar e de menționat și vesta de protecție specială pentru echitație, care, deși nu e obligatorie, e recomandată începătorilor și copiilor.
11. La ce să fie atent un părinte atunci când caută o școală de călărie pentru copilul său? Ce trebuie să aibă în vedere?
Trebuie să fie un loc curat, plăcut la vedere, primitor, în care copilul să se simtă bine, dar și în siguranță. Pe lângă facilități de genul grup sanitar curat, acces la apă, boxe curate și spații îngrijite, e foarte important ca la acea școală de călărie caii să fie cuminți, iar instructorii prietenoși și dornici de a lucra cu copiii. Ulterior, când copilul mai avansează în acest domeniu, atât caii, cât și instructorul, pot fi adaptați noului nivel de pregătire a copilului.
Articol publicat de Povestidemama.ro